\u00cen ceea ce prive\u015fte istoricul satelor comunei Rus, majoritatea dateaz\u0103 din anul 1300. Satul Rus dateaz\u0103 din anul 1325 \u015fi se afla \u00een proprietatea familiei Sabori, \u015fi anume a lui Sabori Ioan. Acesta a amenajat satul Apafy, pe care l-a vandut apoi lui Banfy Dionisie.
De- lungul vremii satul Rus a suferit numeroase atacuri \u015fi devast\u0103ri din partea turcilor \u015fi austro-ungarilor \u015fi a avut foarte mul\u0163i proprietari.
Pe teritoriul localit\u0103\u0163ii Rus a fost descoperit in anul 1969 la locul numit \u201cPoiana lui D\u0103nil\u0103\u201d un tezaur monetar compus din 56 de piese de argint \u00een\u015firuite intre anii 1660-1699.
Rusul a fost prezent \u00een via\u0163a politic\u0103 ,astfel \u00een anul 1920 au participat la alegerile parlamentare ale Rom\u00e2niei, d\u00e2ndu-\u015fi votul lui T.Mihali, iar Aurel Bil\u0163iu \u00eencadrat \u00een P.N.T. a ob\u0163inut \u00een num\u0103rate r\u00e2nduri un loc \u00een senatul Rom\u00e2niei.
Satul F\u00eent\u00eenele-Rus dateaz\u0103 din anul 1338, fiind consemnat \u00een documente sub denumirea de Kabalapataka \u2013 tradus in rom\u00e2ne\u015fte \u201cValea Iepei\u201d. Denumirea sa deriv\u0103 din cuv\u00e2ntul latin \u201ccaballus\u201d care \u00eenseamna cal, \u015fi cel secuiesc Kabala, care se traduce iap\u0103.
Satul Buza\u015f dateaz\u0103 din anul 1375.<\/p>\n\n\n\n
Valea Some\u015fului, unde este a\u015fezat satul Rus, respectiv \u00een sectorul dintre localit\u0103\u0163ile C\u0103p\u00e2lna \u015fi Jibou, a fost prea pu\u0163in cercetat\u0103, except\u00e2nd investiga\u0163iile lui I. Ferenczi \u015fi N. Gudea pentru clarificarea limesului roman din zon\u0103. Aceast\u0103 regiune a prezentat condi\u0163ii prielnice de locuire din cele mai vechi timpuri. \u00cen urma unei periegheze, la care au participat speciali\u015fti de la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie \u015fi Art\u0103 din Zal\u0103u, s-a constatat o concentrare esen\u0163ial\u0103 de locuire \u00een acest spa\u0163iu.
\u00cen gr\u0103dinile ultimelor case din Rus (nr. 104 \u2013 108) dinspre Buza\u015f, pe terasa pleistocen\u0103 a Some\u015fului, din locul numit \u201c\u015eesul lui M\u0103ican\u201d, au fost colectate cu aceast\u0103 ocazie fragmente de ceramic\u0103 preistoric\u0103 atipice \u015fi fragmente prefeudale. Pe teritoriul actual al satului a fost identificat\u0103 o a\u015fezare din neoliticul superior sau bronz. Din perioada hallstatului timpuriu (Ha1) dateaz\u0103 un depozit de bronz, descoperit \u00een condi\u0163ii necunoscute, probabil \u00een anul 1864. Din acest depozit, \u00een colec\u0163ia Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, au intrat dou\u0103 celturi (dintre care unul cu gura concav\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 toart\u0103 \u015fi altul cu decor unghiular av\u00e2nd lungimea de 12 cm, respectiv 13 cm), o psalie, o faler\u0103 cu torti\u0163e cu diametrul de 5,4 cm., un inel cu diametrul de 4,9 cm, unul fragmentar din bar\u0103 de sec\u0163iune triunghiular\u0103 \u015fi un fragment dintr-un ac cu g\u00e2tul umflat, lung de 6 cm. Probabil tot din acest tezaur s\u0103 fi ajuns dou\u0103 psalii \u00een muzeele de la Viena \u015fi Mainz. De asemenea, apar\u0163ine acestui tezaur un topor de bronz cu lungimea de 14,6 cm \u015fi l\u0103\u0163imea t\u0103i\u015fului de 4,4 cm, din fosta colec\u0163ie a gimnaziului din Reghin. Astfel tezaurul s-a \u00eempr\u0103\u015ftiat \u015fi apar\u0163ine mai multor colec\u0163ii muzeale. Decei a\u015feaz\u0103 acest tezaur al\u0103turi de cele de la Gu\u015fteri\u0163a, Bunderf, Kaszapuzta\u2026 Descoperirea, cu ocazia perieghezei amintite, \u00een hotarul satului a unor fragmente ceramice preistorice \u015fi prefeudale dovede\u015fte continuitatea de locuire a acestui teritoriu.
\u00cen epoca roman\u0103, regiunea f\u0103cea parte din provincia Dacia, afl\u00e2ndu-se \u00een zona sistemului ap\u0103r\u0103rii romane, respectiv sectorul dintre castrele Tih\u0103u \u015fi C\u0103\u015fei. I. Ferenczi a descris limesul roman \u00eentre Tih\u0103u \u015fi Ileanda, subliniind c\u0103 principalele turnuri sunt plasate pe \u00een\u0103l\u0163imile din st\u00e2nga r\u00e2ului, dar se pot semnala c\u00e2teva obiective, mai mult sau mai pu\u0163in sigure, \u015fi \u00een dreapta Some\u015fului. Nout\u0103\u0163i referitoare la limesul roman, \u00een zona localit\u0103\u0163ii noastre, va aduce \u015fi cercetarea urm\u0103torului sector al sistemului de nord al ap\u0103r\u0103rii Daciei romane, situat la est de localitatea Ileanda.<\/p>\n\n\n\n
Vechimea a\u015fez\u0103rii omene\u015fti de pe teritoriul actual al satului o putem c\u0103uta \u015fi \u00een toponimie \u015fi hidronimie. Astfel, toponimul \u201cP\u0103r\u0103ul Cet\u0103\u0163ii\u201d, care coboar\u0103 spre Some\u015f din regiunea deluroas\u0103 \u015eimi\u015fna-G\u00e2rbou, respectiv la vest de Dealul Runcului, este numele unui loc unde oamenii \u015ftiu din mo\u015fi str\u0103mo\u015fi c\u0103 a existat, c\u00e2ndva, o cetate. Vechimea acestor cet\u0103\u0163i, care se p\u0103streaz\u0103 \u00een toponimia local\u0103, este greu de stabilit. \u201cV\u00e2rsta\u201d unora dintre ele este foarte mare, dat\u00e2nd din timpuri preistorice, a altora din vremea daco-roman\u0103 sau din zorii Evului Mediu. \u00centr-o list\u0103 \u00eentocmit\u0103 de Mircea Rusu sunt consemnate multe localit\u0103\u0163i unde ar fi existat cet\u0103\u0163i feudale timpurii. Printre acestea, aflate \u00een zona Some\u015fului unit s\u0103l\u0103jean, se num\u0103r\u0103 localit\u0103\u0163ile Dobrocina, Rus, \u015eimi\u015fna; toate trei situate \u00een st\u00e2nga r\u00e2ului, care este una din zonele cu cele mai multe urme de locuire.<\/p>\n\n\n\n
Prima men\u0163iune documentar\u0103 a localit\u0103\u0163ii Rus dateaz\u0103 din anul 1325, c\u00e2nd a purtat denumirea Symisne, dup\u0103 valea care curge dinspre satul \u015eimi\u015fna \u015fi era proprietatea familiei Sombori Ioan a lui Martin. Acesta a dat-o z\u0103log familiei Apaffi care, la r\u00e2ndul ei, a v\u00e2ndut-o lui Banffi Dionisie, fiul lui Toma, \u00een anul 1325. O alt\u0103 ramur\u0103 a familiei Banffi, baronul Stefan, fiul lui Dionisie \u015fi Dezideriu Losoncy, fiul lui Ladislau au pretins \u00een anul 1366 o parte din satul Rus, \u00eens\u0103 voievodul le-a respins cererea pe motiv c\u0103 Toma a cump\u0103rat-o din s\u00e2rguin\u0163\u0103 proprie. Dup\u0103 clasarea din 1381, jum\u0103tate din hotarele satului au ajuns \u00een posesiunea lui R\u00e9gheny Stefan. \u00cen monografia sa I. Kadar prezint\u0103 un num\u0103r considerabil de proprietari din anul 1325 p\u00e2n\u0103-n 1894, precum \u015fi iobagii de pe aceste p\u0103m\u00e2nturi, cum ar fi Rafa, Bora, Pop Ionuc, etc. ; nume frecvente \u015fi azi printre locuitorii satului Rus. Sunt men\u0163ionate \u00een 1866, \u00een aceea\u015fi monografie, mai multe nume de familii rom\u00e2ne ca proprietari cu drept de nobili: 4 din familia Fer\u015feti, 14 din familia Precup, 2 din familia Meciu, 1 din familia Matei, 1 din familia Barbul, 1 din familia Buc\u015fe, 1 din familia Bote \u015fi 1 din familia Criste. Potrivit informa\u0163iilor lui I. Kadar, la \u00eenceput satul ar fi fost a\u015fezat pe malul drept al Some\u015fului, \u00een partea de hotar numit\u0103 R\u0103feni, un platou situat dincolo de calea ferat\u0103. Aici este atestat\u0103 documentar \u00een 1553, o localitate cu numele Raffa \u015fi care exista ca a\u015fezare separat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1630, dat\u0103 de la care st\u0103p\u00e2nitorii s\u0103i vor fi identici cu cei ai a\u015fez\u0103rii Rus. Asfel c\u0103, \u00een 1781, se afirm\u0103 c\u0103 \u201cR\u0103ffenii au apar\u0163inut \u00eentotdeauna de Rus\u201d. Adev\u0103rul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele sus\u0163inute de Kadar \u00eenc\u0103 nu-l putem \u015fti. S-ar putea ca a\u015fezarea Raffa s\u0103 fi fost mai veche dec\u00e2t Rusul \u015fi un grup de locuitori de aici s\u0103 fi \u00eentemeiat a\u015fezarea din st\u00e2nga Some\u015fului, cum tot at\u00e2t de plauzibil\u0103 poate fi ipoteza conform c\u0103reia, Rusul fiind mai vechi, c\u00e2\u0163iva locuitori de aici, \u00een urma defri\u015f\u0103rilor efectuate \u00een dreapta Some\u015fului, s\u0103 fi pus bazele a\u015fez\u0103rii Raffa. De altfel, tot Kadar noteaz\u0103: \u201cR\u0103feni \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenseamn\u0103 margine\u201d.<\/p>\n\n\n\n
De-a lungul secolelor, localitatea Rus a fost men\u0163ionat\u0103 \u00een documente sub mai multe denumiri: Symisne (1325), Symisne allie nomine Wruzmezeu (1366), Oruzmezeu (1381), Orezmezew (1508), Oroszmez\u0151 (1733), Russi (1750), Ruszu (1850) \u015fi Oroszmez\u0151 (1854).
Prima denumire sub care apare localitatea Rus \u00een documentul de la 1325 este aceea de Symisne, denumire de origine slav\u0103 pe care a primit-o de la Valea \u015eimi\u015fnei, vale a c\u0103rei ap\u0103 nu seac\u0103 dec\u00e2t \u00een cazuri excep\u0163ionale \u015fi care ud\u0103 de sute de ani hotarul satului. Aceast\u0103 denumire continu\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1366, c\u00e2nd \u2013 al\u0103turi de Symisne, apare \u015fi numele Wruzmezeu, l\u00e2ng\u0103 Some\u015f.Wruzmezeu este redarea lui Oroszmez\u0151, care \u00eenseamn\u0103, tradus din maghiar\u0103, \u201cc\u00e2mpul lui Rus \u201d sau \u201cc\u00e2mpul rusului\u201d. Originea acestui toponim poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een antroponimie sau \u00een onomastic\u0103, aceasta fiind influen\u0163at\u0103 de evolu\u0163ia \u015fi de a\u015fezarea slavilor \u015fi a altor popula\u0163ii \u00een Transilvania; etnii cu care rom\u00e2nii au tr\u0103it sau cu care au venit \u00een contact: maghiari, secui, ruteni, ucrainieni, etc. \u00cen 1381 satul este atestat sub denumirea Oruzmezeu, iar \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu 1733 \u2013 Oroszmez\u0151, toponimul cu cea mai \u00eendelungat\u0103 \u00eentrebuin\u0163are. Prima dat\u0103 denumirea satului apare \u00een rom\u00e2ne\u015fte sub forma Russi \u00een 1750, \u00een conscrip\u0163ia lui Pavel Aron, iar \u00een 1831, Rusu. Din 1854 \u00eencepe s\u0103 fie din nou numit Oroszmez\u0151.O alt\u0103 explica\u0163ie plauzibil\u0103 a originii acestui toponim ar putea fi oferit\u0103 de cuv\u00e2ntul latinesc \u201crus, ruri\u201d c\u0103ruia dic\u0163ionarul latin-rom\u00e2n \u00eei ofer\u0103 urm\u0103toarele sensuri: \u201cproprietate la \u0163ar\u0103, ogor, c\u00e2mp, \u0163ar\u0103\u201d. Cel pu\u0163in primele trei sensuri pot fi corelate cu un anumit specific al a\u015fez\u0103rii, care ar fi putut reprezenta proprietatea vreunui demnitar roman, proprietate cuprinz\u00e2nd ogoare roditoare \u00een fertila lunc\u0103 a Some\u015fului, c\u00e2mpuri prielnice culturilor agricole. O asemenea etimologie ar dovedi, \u015fi pe cale lingvistic\u0103, existen\u0163a ei din timpul st\u0103p\u00e2nirii romane sau chiar mai devreme.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ceea ce prive\u015fte istoricul satelor comunei Rus, majoritatea dateaz\u0103 din anul 1300. Satul Rus dateaz\u0103 din anul 1325 \u015fi se afla \u00een proprietatea familiei Sabori, \u015fi anume a lui Sabori Ioan. Acesta a amenajat satul Apafy, pe care l-a vandut apoi lui Banfy Dionisie.De- lungul vremii satul Rus a suferit numeroase atacuri \u015fi devast\u0103ri … <\/p>\n